zelender

luni, 31 ianuarie 2011

Tudor Vladimirescu (1780-1821)

La ani de zile dupa ce am terminat liceul, unde am invatat despre marile evenimente din istoria Romaniei, ce (mai) stim si ce nu stim despre cele mai importante dintre aceste evenimente? Adesea, ele sunt prezentate, in manuale, intr-o forma simplificata si concisa care, uneori, pune accentul pe date precise, dar nu aseaza intotdeauna lucrurile intr-o perspectiva mai larga si nici nu consemneaza amanunte inedite ori macar pitoresti. Ce mai stim, de pilda, despre revolutia din 1821? In mare, desfasurarea evenimentelor care au alcatuit ceea ce numim, familiar, “revolutia lui Tudor Vladimirescu” ne este, desigur, cunoscuta…
Figura centrala a revolutiei a fost Tudor Vladimirescu, pe care poporul l-a indragit, l-a sustinut si l-a aclamat ca pe conducatorul – pentru scurt timp – al Valahiei, sub numele de domnul Tudor – desi, asa cum veti vedea, el nu intentiona sa fie “domn”, domnitor, in acceptia de atunci a termenului. Rascoala a fost infranta dar, paradoxal, una dintre cele mai importante revendicari ale revolutionarilor si-a gasit implinirea: din anul urmator, jugul domniilor fanariote a fost inlaturat, iar Principatele Romane au dobandit “domni pamanteni”. Revendicarile revolutionarilor au fost cuprinse in cunoscuta Proclamatie de la Pades, dar si in scrisori adresate Inaltei Porti, in care se cereau imbunatatiri sociale si schimbari politice in ceea ce priveste numirea conducatorilor Tarii Romanesti. Miscarea a capatat amploare odata cu afilierea la miscarea de eliberare a grecilor – Eteria.Tudor Vladimirescu a incercat sa coopereze, in plan militar, cu Alexandru Ipsilanti, conducatorul Eteriei in Principatele Romane si devenit, ulterior, epitrop general al miscarii.
Eteristii sperau sa capete sprijinul Rusiei; ajutorul politic si militar al acestei mari puteri europene ar fi fost hotarator pentru sporirea sanselor de reusita. Dar Rusia a dezaprobat miscarea de eliberare a romanilor si a grecilor. In ciuda faptului ca acum nu se mai puteau baza decat pe ei insisi, cei doi conducatori nu au reusit sa colaboreze. In urma conflictului, Alexandru Ipsilanti, care s-a dovedit un aliat primejdios, in care nu se putea avea incredere, a hotarat sa scape de Tudor Vladimirescu. Prin tradare, acesta a fost luat de la Golesti si ucis miseleste la Tragoviste. Alexandru Ipsilanti, lipsit de sprijinul populatiei, nemultumita de debandada si jafurile eteristilor lui, a fost invins de turci la Dragasani, si-a vazut oastea destramata, miscarea de eliberare a grecilor infranta si, in cele din urma, a fugit la Viena unde, dupa cativa ani, a murit in inchisoare – nebun, zice-se. Asa s-au desfasurat, in linii mari, evenimentele, asa este descrisa revolutia de 1821 in cartile de istorie si cam asta ne mai amintim din ceea ce am invatat la scoala.
Tudor Vladimirescu – tablou de Theodor Aman
Insa aceasta revolutie, pe cat de scurta, pe atat de insemnata, datorita contextului in care s-a petrecut, personalitatii conducatorului ei si urmarilor pe care le-a avut, desi pare doar “de interes local”, de fapt are un loc al ei in istoria Europei si a lumii. De aceea, nu e lipsit de interes sa adaugam si cateva lucruri pe care poate nu ni le mai amintim “de la orele de istorie” – sau nu ne-au fost predate niciodata – si care largesc perspectiva noastra asupra acestui eveniment.
Contextul international
Privind de la departarea pe care le-o da trecerea timpului, istoricii considera azi ca Revolutia de la 1821 nu a fost doar o scurta miscare de revolta petrecuta intr-o marunta tara europeana (asta era, pe atunci, Valahia). Ea se inscrie intr-o miscare revolutionara mult mai larga, care s-a manifestat in lume la sfarsitul secolului al XVIII-lea si in prima jumatate a secolului al XIX-lea. In Europa, aceluiasi val revolutionar ii apartin revolutia din 1830 din Franta si insasi Eteria. Iar in lumea larga, aceeasi ampla miscare a dus la marile revolutii din statele Americii de Sud, in urma carora numeroase tari sud-americane si-au capatat independenta, emancipandu-se de sub dominatia spaniola. Un fir istoric de solidaritate il leaga, astfel, pe Simon Bolivar, figura centrala a miscarii de independenta sudamericane, de Tudor Vladimirescu, eroul scurtei, dar intensei miscari revolutionare prin care Romania s-a mai apropiat cu un pas de obtinerea independentei fata de Imperiul Otoman.
Desi ramas in istorie cu acest nume, neaos romanesc, el se iscalea Theodor; daca vreti, aceasta diferenta marcheaza trecerea sa de la starea in care s-a nascut (intr-o familie de tarani; ce-i drept, instariti) la ceea ce a devenit prin educatie. Nascut in jurul anului 1780, la Vladimiri (Gorj), Tudor Vladimirescu a fost un om cu multa carte, dupa standardele de atunci.A urcat, incet-incet, de la starea de copil de taran la cea de arendas de mosii, apoi functionar al statului (“vataf de plai”, echivalentul functiei de subprefect), iar ulterior a devenit negustor, apoi locotenent de panduri, pentru a ajunge, din pacate pentru foarte scurt timp, in postura de carmuitor al Munteniei. Cariera sa militara, datorita careia numele sau a ramas legat de cel al pandurilor – trupe neregulate, un soi de “trupe de guerilla” – a inceput prin participarea sa la razboiul ruso-turc din 1806-1812, in fruntea unui corp de panduri olteni; acestia aveau sa formeze, mai tarziu, nucleul ostirii cu care Tudor Vladimirescu a intrat in Bucuresti pentru a sustine revendicarile miscarii revolutionare pe care a condus-o.
Mai apoi, calatorind, a invatat mai multe limbi straine si a dobandit, astfel, acces la invatatura Apusului, luand contact, in acest fel, si cu ideile revolutionare care circulau pe atunci in Occidentul Europei si care l-au inspirat sa porneasca miscarea de desprindere a Valahiei de sub dominatia otomana. Desi numit de popor “domnul Tudor”, de fapt el nu a intentionat sa fie domnitor al Valahiei. In prima Scrisoare catre Poarta, se prevedea ca domnitorul tarii sa fie numit in continuare de Inalta Poarta – cu singura conditie de a fi “pamantean” – si sa conduca tara impreuna cu Adunarea norodului – echivalentul unui Parlament -, iar Tudor urma sa exercite guvernarea efectiva, avand deci functia unui prim-ministru.
Documentele revolutiei
Desi actul de care se aminteste cel mai des in legatura cu revolutia din 1821 este Proclamatia de la Pades, el nu este singurul important. In afara lui, revendicarile revolutionarilor sunt cuprinse in mai multe documente: o scrisoare catre Inalta Poarta, intitulata Cererile norodului romanesc (datata 23 ianuarie/4 februarie 1821 si care urma sa devina, practic, viitoarea Constitutie a Tarii Romanesti), alte doua Proclamatii (16/28 martie, 20 martie/1 aprilie 1821) si o a doua scrisoare catre Poarta, precum si alte declaratii si scrisori ale lui Tudor Vladimirescu, in care sunt consemnate obiectivele miscarii revolutionare. Aceste documente cuprind principiile pe care urma sa se intemeieze viitoare guvernare a Munteniei, daca cererile revolutionarilor ar fi fost acceptate si s-ar fi produs marile schimbari sociale si politice sperate. Ele cuprind revendicari si propuneri privind fiscalitatea, invatamantul, organizarea armatei, alegerea si numirea functionarilor. Din analiza lor reiese existenta unui program pe termen lung, ce viza modificari treptate ale ordinii politice si sociale existente, realizarea gradata, in etape, a unor schimbari care sa largeasca autonomia tarii.
Daca Proclamatia de la Pades este redactata intr-un limbaj plin de patos si de elan razboinic – menit sa mobilizeze poporul pentru a participa la miscarea revolutionara – in schimb tonul altor documente – si in special al scrisorilor catre Poarta – este surprinzator de moderat si prevenitor. Desi cererile, prin continutul lor, zguduiau ordinea stabilita, grija de capetenie a lui Tudor Vladimirescu a fost aceea de a impiedica, prin orice mijloace, o riposta armata din partea turcilor. El spera sa capete ceea ce dorea pe cale diplomatica, bizuindu-se si pe sprijinul altor state europene – privilegiile obtinute ar fi urmat sa fie garantate de Rusia si Austria – si a incercat, pe cat a putut, sa nu starneasca mania marii puteri suzerane.
Conflictul cu Alexandru Ipsilanti isi are originea si in acesta preocupare. Intelegerea prevedea ca acesta, cu trupele sale, sa treca Dunarea, iesind din tara, spre a nu starni furia turcilor, in caz contrar romanii urmand, cu orice risc, sa se dezica de eteristi, alungandu-i ei insisi din tara. Intre armata de stransura a lui Ipsilanti – adunata de acesta in Basarabia si formata din greci, albanezi, bulgari si altii, toti la un loc alcatuind o oaste prea nedisciplinata si prea putin demna de incredere – si imensele trupe militare pe care le-ar fi putut trimite turcii in cazul in care ar fi fost provocati, este evident ca Tudor Vladimirescu avea motive sa se teama mai mult de turci. La cea mai mica greseala, tara ar fi putut fi ocupata, trecuta prin sabie si transformata in pasalac, pierzandu-si si bruma de autonomie de care se bucurase pana atunci.
Razboinic eterist
Avand nevoie de sustinerea boierilor, Tudor a evitat sa abordeze frontal spinoasa problema a improprietaririi taranilor, temandu-se ca aceasta i-ar putea determina pe boieri sa ii retraga sprijinul. Ca sa ii tina aproape, Tudor a insistat, in documente, asupra problemelor in care si boierimea autohtona avea un interes, in special dreptul de a avea domni pamanteni.
Urmarile
Revolutia condusa de Tudor Vladimirescu a fost, intr-un fel, paradoxala: desi a fost infranta, cel mai insemnat dintre scopurile ei politice a fost atins. Incepand din 1822, atat in Tara Romaneasca, cat si in Moldova, s-a ispravit neagra epoca a domniilor fanariote, iar cele doua principate au capatat dreptul de a avea – din nou, dupa mai bine de un secol – domni pamanteni. Primii dintre acestia au fost Ioniţă Sandu Sturdza, in Moldova (1822 – 1828) si Grigore Dimitrie Ghica (Grigore al IV-lea Ghica, 1822-1828) in Tara Romaneasca. Desi “mandatele” lor au fost marcate de un context politic european foarte agitat si incheiate brusc si dramatic de razboiul ruso-turc din 1828-1829, urmat de o perioada de ocupatie ruseasca in principate, trecerea de la domniile fanariote la cele pamantene a fost una dintre cele mai importante izbanzi politice din istoria Romaniei – inca un pas catre independenta.
Sursa: Descopera.ro
http://blog.nouadreapta.org/

Informatie socanta

Informatie SOCANTA – Lideri militari iradiati

Un ofiter de rang superior are de 10 ori mai multe metale grele in corp decat cantitatea normala

de Marius-Adrian Porojnicu
Astazi am primit o informatie ciudata ! Iata, o adaug aici :
“Ce vreau eu sa spun sfideaza logica! Si nici nu se poate demonstra matematic! Eu iti spun doar atat: orice lider de armata, politie, securitate are de minim 10 ori mai multe metale grele in corp decat cantitatea normala! Nu e greu de verificat treaba asta nu? “
ROG PE TOTI CEI ARATATI MAI SUS, SA-SI FACA NISTE ANALIZE MEDICALE !!!!!

CUM POATE FI IRADIATĂ O PERSOANĂ

Medicul Vladimir Marcu de la Spitalul de Pneumoftiziologie din Botoşani susţine că există trei metode prin care o persoană poate fi iradiată. Una ar fi prin diverse aparate care generează radiaţii de la distanţă, apoi cu substanţe radioactive (procedeu mai periculos pentru cei care le manipulează) şi a treia prin ingestie.
„Sunt diverse substanţe care se pun în băuturi. Sunt izotopi puternici care teoretic ar putea fi depistaţi prin urină sau, ulterior, în ţesuturile persoanei respective. Substanţele se pun în cantităţi infinitezimale, reacţioneză în timp, se fixează în anumite locuri din organism, se elimină greu şi de acolo bombardează permanent cu particule suficiente să perturbe bunul mers al organismului şi activitatea de refacere”
- a afirmat dr.Marcu.

Ucigasul “Radu”

Despre practica Securitatii de a elimina adversarii regimului de la Bucuresti prin iradiere a vorbit, pentru prima data, Ion Mihai Pacepa in cartea sa “Orizonturi Rosii”. Generalul defector i-a dat amanunte suplimentare, despre acest subiect lui Nestor Rates, pe care l-a intalnit in 1988.
Intr-un interviu consemnat de Rodica Palade, in revista “22”, Rates isi aminteste: “Instalatia de iradiere a fost experimentata, mai intai, pe niste detinuti, in celulele de la inchisoare. Aparatul purta numele “Radu”. Fostul general mi-a spus ca, inainte de a pleca el, Bucurestiul facuse niste demersuri la Moscova pentru a obtine aparatura portabila de iradiere si presupunea, desi nu stia cu certitudine, ca marfa ar fi fost livrata. In cartea mentionata, Ceausescu este citat a fi spus in diferite ocazii: “Da-i Radu!” unuia sau altuia dintre indezirabili. Dupa ‘89 s-a spus ca nu s-au gasit astfel de aparate in dotarea Securitatii. Vor fi disparut, poate, ca filele din dosare. Eu insumi am fost dotat cu un Geiger, un mic aparat de marimea unui pix, pe care trebuia sa-l port in buzunarul de la piept, urmand sa ma avertizeze daca eram iradiat. De altfel, si Plesita dezvaluie, in cartea de convorbiri aparuta in 2001, existenta la CIE a unei “unitati de lichidari”, care se ocupa de lichidarea “celor care tradau”.” In cartea “Operatiunile “Melita” si “Eterul”, Mihai Pelin considera ca aparatul “Radu” e o inventie a lui Pacepa pentru ca altfel ar fi existat macar o dovada a existentei lui.

Dovezile specialistilor

Specialistii spun ca iradierea poate fi cauza aparitiei cancerului, in special a celui de piele si a sangelui. In acest sens, sunt o multitudine de dovezi. Exista la ora actuala o literatura de specialitate foarte bogata pr 20320p1522u ivind experimentele de acest gen efectuate pe animale de laborator. Ca iradierea poate afecta viata omului sanatos o dovedesc “masurile exagerate “ luate pentru protejarea specialistilor din serviciile de radiologie.
Doctorul Dorina Rosca, medic primar radiolog in cadrul Serviciului Radiologie al Institutului “Marius Nasta”, ne introduce intr-un laborator de investigatii radiologice. Aflam ca “peretii noilor laboratoare sunt acoperiti cu barita, substanta de protectie. Barita inlocuies te vechea folie de plumb uzitata in acelasi scop pana nu demult”. In timpul investigatiilor radiologul poarta un sort de plumb. Din prima zi de la angajare si pana la pensie , medicii care lucreaza in serviciile de radiologie au prins de buzunarul halatului un dozimetru. Este un aparat care inregistreaza nivelul radiatiilor din corp. O persoana neexpusa profesional are nivelul dozelor de iradiere de 1 mSv (milisilvert) intr-un an, iar personalul expus prezinta nivelul dozelor admise de 15 mSv pe an.

Marturia unui radiolog

Doctorul Svetlana Bugarin Vasile este medic specialist radiolog la Serviciul Radiologie al Institutului “Marius Nasta”. Marturisirea acestui specialist este cutremuratoare. “Desi m-am protejat si am lucrat cu aparatura moderna, am cancer de san. Poate fi o coincidenta, dar eu am convingerea ca radiatiile reprezinta un factor favorizant, o noxa suplimentara pentru organism.”
De altfel, la inceputurile radiologiei, s-a acreditat ideea ca iradierea reprezinta un factor de declansare a unor forme de cancer. Coincidenta sau nu, dar chiar radiologii recunosc cu oarecare tristete ca multi dintre colegii lor au murit in urma unor cancere sau au fost supusi unor amputari de maini pentru a scapa de intinderea cancerului de piele. Cei mai multi au murit de cancer de piele sau leucemie. “Razele de cobalt, radiu, cesiu pot reprezenta sursa de iradiere. Razele se concentreaza in special pe linia hematiilor, provocand modificari ale elementelor sangvine: diminuarea trombocitelor, leucocitelor etc. Aceasta genereaza scaderea capacitatii de aparare a organismului si aparitia unor anemii severe, a unor infectii majore, care grabesc decesul”, ne explica dr. Svetlana Bugarin.
La ora actuala, se folosesc trei tipuri de tehnologii, care au la baza trei tipuri de raze: raze Gama, raze X si manunchiuri de electroni. Tehnologia prin iradiere cu raze Gama foloseste substant e radioactive – Cobalt 60 sau Cesiu 137. Razele gama au o mare putere de penetratie. Ele sunt folosite de peste 30 de ani pentru sterilizarea instrumentelor medicale si la tratamentul cancerului.

METALELE GRELE si SANATATEA

METALELE GRELE

-Metalele in cantitati foarte mici sunt necesare tuturor formelor vitale. Ele patrund in celula vie sub forma de cationi, dar inglobarea lor este strict reglata, deoarece in cantitati mari practic toate metalele sunt toxice.
Omul, asemeni celorlalte vertebrate, are nevoie de cationi de metale, care asigura derularea multor procese de importanta vitala. Din ele mentionam:
a) metale grele – cobalt, cupru, fier, mangan, molibden, zinc si in cantitati mici crom, vanadiu, nichel si plumb;
b) metalele usoare de obicei se intalnesc in cantitati mari – calciu, magneziu, potasiu si sodiu.
-Divizarea metalelor in necesare, neutre si toxice poate fi inexacta si deseori induce in eroare, deoarece toate elementele necesare in doze mici devin toxice si foarte toxice in doze mari. Diferenta intre concentratiile in care ele sunt folositoare si in care sunt daunatoare poate fi uneori foarte mica.
-De exemplu, limitele de toxicitate ale fluorului si seleniului au fost cunoscute cu mult inainte de a fi demonstrat ca aceste elemente sunt necesare in alimentare. Concentratiile mai mici sunt cauza cariei endemice, iar mai mari duc la o patologie complicata fluoroza, care ataca nu numai dintii (aparitia petelor cafenii inchise), dar si toate tesuturile osoase ale omului, in acest proces calciul este inlocuit cu fluor.
-In prezent, in conditiile impactului antropogen intens asupra naturii, este foarte important de a controla nivelul continutului metalelor in produsele alimentare, in mediul ambiant, deoarece sunt cunoscute cazuri de intoxicare a oamenilor cu compusii metalelor grele.
-Prin ce sunt periculoase metalele grele?
-In primul rand, in procesul de preparare a hranei metalele nu se descompun, dinpotriva concentratia lor pe unitatea de masa creste.
-In al doilea rand, metalele poseda proprietatea de a se acumula in organismul uman, astfel ele franeaza sau chiar blocheaza procesele biochimice intracelulare.
-In al treilea rand, majoritatea metalelor poseda proprietati mutagene si cancerigene.
-Metalele grele sunt greu de eliminat din organismul uman…
-Cateva cuvinte despre metalele cele mai raspandite.

PLUMB

-Plumbul este unul din metalele care polueaza mediul ambiant, raspandirea caruia in natura este direct proportional numarului unitatilor de transport. Exista multe descrieri despre aparitia anemiei, provocate la intoxicarea cu plumb. A fost stabilita dependenta mortalitatii oamenilor din cauza afectiunii vaselor creierului, nefritelor cronice si nivelului de poluare a mediului ambiant cu plumb.
-Investigatiile medicale au demonstrat ca schimbarile in comportamentul nou-nascutilor si a copiilor de varsta mica sunt conditionate de influenta plumbului prin intermediul organismului mamei in perioada dezvoltarii intrauterine si alaptarii. Aceasta concluzie este confirmata de toxicologi in rezultatul experientelor asupra animalelor.
-Plumbul este unul din metalele grele, in jurul caruia sunt multe discutii si el, conform hotararii organizatiei internationale de ocrotire a sanatatii, este atribuit primilor indici de evaluare a poluarii mediului ambiant. Pentru plumb au fost stabilite concentratiile limita-admisibile (CLA). In produsele alimentare CLA ale plumbului oscileaza intre 0,005 mg/kg in produsele lactate si 1,0 mg/kg in peste.
-Plumbul, patrunzand in organism este absorbit de catre eritrocite, tesutul osos si nervos, rinichi. Intoxicarea cronica cu plumb duce la dezvoltarea nefritei. Efectul biochimic consta in inabusirea activitatii eritrocitelor si cresterea cantitatii de plumb in sange.
-Este descris cazul dezvoltarii nefritei cronice la un copil, care a consumat apa de ploaie, cursa de pe acoperisul, vopseaua caruia continea plumb. Intoxicarea cronica cu plumb duce la imbolnavire si la atacarea nervilor motori ai terminatiilor, care se reflecta in dereglarea conductivitatii impulsurilor nervoase. Sursele de intoxicare cu plumb pot fi benzina, alimentele si bauturile, care se pastreaza in vase, in componenta carora intra plumb sau vopsele, ce contin plumb (vase de lut glasate, vopsele de tipar, unele mase plastice).

CADMIU

-Izvoare de intoxicare cu cadmiu pot fi acoperirea vaselor si metalelor, substantele colorante, care se folosesc in industria textila si electrotehnica. Putin cine stie ca renumita culoare rosie de pe etichete si reclama bauturii «Coca-Cola» contine cadmiu.
-Este cunoscut, ca, cadmiul lipseste in organism la nastere, dar se acumuleaza cu varsta la persoanele, care conform genului lor de activitate profesionala nu sunt supuse influentei lui, atingand maximul la varsta medie 20-30 ani.
-Continutul total de cadmiu in organism este legat de patrunderea lui din hrana, apa si alte surse ale mediului ambiant. Cadmiul se acumuleaza preponderent in rinichi si in cantitati mai mici in ficat si alte organe.
Doctorul american Karrol a depistat dependenta directa intre continutul cadmiului in atmosfera si frecventa mortalitatii din cauza patologiilor cardio-vasculare.
-Deoarece cadmiul se acumuleaza in organe si poseda o perioada destul de lunga de semieliminare (10 -30 ani), folosirea cantitatilor neinsemnate de peste imbibat cu cadmiu intr-o perioada mare de timp poate duce la unele sau alte forme de intoxicare cu cadmiu. In rezultat standardele reglatoare limiteaza folosirea pestelui cu continut al cadmiului Cd>0,5 mg/kg masa uscata. Aceasta la randul ei atentioneaza ca ficatul si alte organe a pestilor nu sunt bune pentru consum.

MERCUR

-Inca Kipling scria «eu as prefera cea mai rea moarte decat sa lucrez la extragerea mercurului unde se farama dintii in gura…». In pofida faptului ca astazi e greu sa gasesti un om care nu stie ca mercurul este toxic, acest metal se gaseste in fiecare casa, institutie medicala (termometrul medical, manometrul, s.a.).
-Mercurul este unul din metalele fara de care este de neconceput civilizatia actuala, medicina, industria electronica sl altele. Vaporii de mercur si compusii lui intr-adevar sunt foarte periculosi pentru viata. Concentratiile limita admisibile (CLA) pentru aer in incaperile industriale constituie 0,01 mg/m3. CLA pentru produsele alimentare variaza de la 0,005 mg/kg – in sucuri pana la 0,5 mg/1 m peste.
-In anul 1966 a fost descrisa o neobisnuita afectiune a sistemului nervos central (SNC), asemanatoare cu encefalita, care a fost rezultatul intoxicarii cu mercur. Mercurul se continea in insecticidul, cu care se prelucrau semanaturile de graminee. Exista o legatura intre intoxicarea cu carnea animalelor, care se hraneau cu aceste cereale. Mercurul si compusii lui provoaca atrofia celulelor nervoase ale cerebelului si diferitor portiuni ale scoartei encefalului. Peste 1-2 luni de intoxicare cronica cu mercur la bolnavi se ivesc simptome de amortire a terminatiilor, buzelor si limbii, porozitatea gingiilor, surzenie, inrautatirea vederii, micsorarea campului de vedere, slabirea memoriei. Compusii mercurului poseda proprietatea de a patrunde prin bariera placentara. Mai des, surse de intoxicare cu preparatele de mercur sunt insecticidele, folosite pentru pastrarea cerealelor.
-Daca in casa, intamplator, a fost stricat termometrul, este necesar de a aduna toate picaturile de mercur si, in masura posibilitatilor, sa se prelucreze portiunea unde s-a imprastiat mercurul cu solutie de FeCl3, pentru a neutraliza chimic ramasitele.
-Pestele care contine cantitatile cele mai mari de mercur este Ton-ul. -Autoritatile Canadiene au atras atentia femeilor gravide sa evite complet Tonul.

NICHEL

-Nichelul provoaca afectiunea tesutului pulmonar cu dezvoltarea lenta a formatiunilor maligne. Cantitatile mari de nichel folosit in alimentarea animalelor duc la micsorarea continutului azotului si incalcarea cresterii. Investigatiile epidemiologice ale lucratorilor, legate de producerea nichelului rafinat, arata ca el si compusii lui pot provoca boli ale cavitatii nazale si gatului, de asemenea a plamanilor. Formatiunile maligne ale rinichilor apareau la sobolani la introducerea in rinichi a nichelului.
-Efectele teratogene, ca: exencefalia, fragilitatea coastelor si descompunerea palatului moale, au loc la mamiferele, care au fost supuse influentei diferitor compusi ai nichelului.

ZINCUL SI CUPRUL

-Aceste doua metale sunt de importanta vitala pentru cresterea si dezvoltarea normala a omului, animalelor si plantelor. In acelasi timp in legatura cu intensificarea poluarii mediului ambiant continutul acestor metale este limitat in produsele alimentare si apa. CLA pentru zinc variaza de la 5,0 mg/kg pentru produsele lactate si 40,0 mg/kg pentru peste si carne. CLA pentru cupru oscileaza de la 0,5 mg/kg pentru produsele lactate si 10,0 mg/kg in peste si legume.
-Exista ipoteza ca intoxicarea cronica cu zinc si cupru poate provoca dezvoltarea hipertoniei, aterosclerozei si bolilor de inima.
-Sunt date, care confirma ca afectarea organica a ficatului cu incalcarea structurii morfologice a organului (ciroza ficatului, cancerul primar al ficatului) duce la schimbari mult mai pronuntate ale spectrului microelementelor sangelui si in special a cuprului, zincului, plumbului.
-Dinamica acestor metale in ecosistemele acvatice ale Moldovei este o reflectare a impactului antropic, de aceea diapazonul lor este destul de mare. Cu regret si in muschii pestilor continutul acestor metale deseori nu corespunde cerintelor stabilite pentru produse piscicole.

ALUMINIU

-Acestui metal atat de raspandit in ultimii ani i se acorda o atentie deosebita. Astfel societatea standardelor SUA considera aluminiul si compusii lui drept puternic otravitoare. Dupa gradul de toxicitate ei il echivaleaza arsenicului, nichelului, cuprului si manganului. Natura actiunii negative a aluminiului asupra omului nu este suficient studiata. In acelasi timp exista date despre legatura reciproca a aparitiei alergiei, incalcarii metabolismului si cresterii organismului tanar cu cantitatea de aluminiu din apa folosita. Exista date despre influenta negativa a aluminiului asupra sistemului imunitar al omului si animalelor. Alumniul este intotdeauna prezent la persoanle cu Alzheimer.
-Vorbind despre prezenta metalelor grele in pesti trebuie sa mentionam ca cele mai inalte concentratii sunt inregistrate in pielea si ficatul acestora, iar cele mai mici in muschii albi.
(Sursa: Revista Natura)
-Alte metale grele daunatoare organismului cand se acumuleaza in cantitati mari:
-FIER, ARSENIC, MANGAN, MOLIBDEN
Boli care sunt legate direct de acumularile de metale grele:
-Dereglarea sistemului imunitar cu evoluarea ulterioara in diverse forme de afectiuni
-Boli cardio-vasculare
-Boli de vedere
-Afectiuni la nivel de creier (Autism, Alzeimer, Dementa, Afectiuni de memorie, concentrare, logica etc)
-Afectiuni la Ficat, Rinichi, Plamani
sursa http://stareanatiunii.com/
http://odorica.blogspot.com/

sâmbătă, 29 ianuarie 2011

Casa de flori adapost pentru prostituate (http://guzgan.ro/)

Fondata in 2007 aceasta Casa de Flori, reprezinta adapostul a mai multor foste prostituate care nu au pe nimeni in viata lor. Ideea a fost tot a unei foste prostituate care a observat ca acele colege cu care lucra au ajuns sa doarma in strada. Ca sa poti locui in acea casa trebuie sa indeplinesti doua conditii, sa fi fost prostituata si sa ai peste 60 de ani.

Casa de Flori [37 poze]

Casa de Flori [37 poze]

Casa de Flori [37 poze]

Casa de Flori [37 poze]

Casa de Flori [37 poze]

Casa de Flori [37 poze]

Casa de Flori [37 poze]

Casa de Flori [37 poze]

Casa de Flori [37 poze]

Casa de Flori [37 poze]

Casa de Flori [37 poze]

Casa de Flori [37 poze]

Casa de Flori [37 poze]

Casa de Flori [37 poze]

Casa de Flori [37 poze]

Casa de Flori [37 poze]

Casa de Flori [37 poze]

Casa de Flori [37 poze]

Casa de Flori [37 poze]

Casa de Flori [37 poze]

Casa de Flori [37 poze]

Casa de Flori [37 poze]

Casa de flori (singura conditie este sa fi fost prostituata si sa ai peste 60 de ani )

Casa de Flori [37 poze]

 

joi, 27 ianuarie 2011

Ciorna "de rahat"

Daca m-ar intreba cineva cum vad eu situatia politica din tara, i-as raspunde ca  acesta situatie politica o vad ca PE UN HIRDAU DE RAHAT.  plin cu zeama murdara si urit  mirositoare care  are la suprafata, cite un mot de rahat. Acestia SINT ASAZISII LIDERI  POLITICI. si de o parte si de alta a esicherului politic, caci nici cu opozitia nu-mi este rusine.  Imi e rusine cind vad pe liderii opozitiei ca pe niste copii retardati mintal. Atit V.Ponta cit si C.Antonescu apar  bine dispusi, ca intr-o emisiune de divertisment. Sint amuzanti nevoie mare si spun mereu cuvintele (Ponta mai ales) "ne vom bate, ma voi bate", pina la saturatie. Apoi spun  ca la alegerile viitoare ce vor veni in 2012,  vor face si vor drege. Dar mai mult de atit,  imaginea unei  victorii electorale ipotetice, nimic. Numai disvertisment si buna dispozitie.  Au dreptate cei ce spun,  ca sint marionete impinse de putere inainte, pentru a compromite opozitia. Imi este rusine de rusinea lor. De aceea vad   hirdaul politicii plin cu zeama de rahat, in care plutesc citeva bucati de rahat, ce reprezinta si puterea si opozitia. Asta pina cind  bucatelele de rahat, se vor topii in malaxorul timpului si va rezulta o pasta consistenta. Si noi in acest timp si dupa aceea ce facem? Noi toti cei multi si amariti adica poporul(populatia). Ne vom hrani mereu la infinit din acest hirhau? Voi continua.
http://odorica.blogspot.com/
foto: http://baricada.wordpress.com/

sâmbătă, 15 ianuarie 2011

SUNT MOMENTE IN VIATA, IN CARE ORICUM TI-AR STA CORPUL ,....SUFLETUL E IN GENUNCHI !!??!!??

http://odorica.blogspot.com/

Suntem sclavi

Un american ne-a trimis acest material de exceptie.

Filmele si educatia scolara prefera un portret al sclavilor ca fiinte legate in lanturi si batute cu biciul, creeand astfel o imagine opusa sclaviei, care poate fi indicata prin comentariul:”Tu nu esti asa, de aceea tu nu esti un sclav”.
Dar istoria ne arata ca sclavii au fost tratati in toate felurile, unii mai cu cruzime decat altii, dar chiar si cu cel mai amabil tratament, sclavul tot sclav ramane.
Lasand la o parte imaginea stereotipa a sclavului, ca persoana nefericita legata in lanturi, sclavii sunt deseori greu de recunoscut in istorie. In cateva cazuri, de ex. in epoca medievala, erau tinuti sclavi de catre stapani prin credinta religioasa, desi ei nu se considerati sclavi, totusi asa erau tratati.
Sclavii privilegiati ai monarhilor din Asia purtau bijuterii pt. a fi stele de cinema, dar in ciuda ornamentelor si a confortului lor, erau tot sclavi.
Deci, ce este un sclav? Cum definim un sclav? Ce test sa folosim pentru a spune ca cineva e sclav? Ce ii deosebeste de oamenii liberi?
Oamenii liberi pot spune “nu”, pot refuza cererile de bani, timp si copii. Sclavii nu pot. Nu exista libertate fara libertatea de a spune “NU”. Daca cineva iti cere sa faci ceva si tu poti sa spui “nu” si sa refuzi, atunci esti o fiinta libera. Daca poti fi fortat sa faci ceva sau sa renunti la ceva la care nu vrei,atunci esti un sclav.Nu trebuie folosit nici un alt test.
Cand esti fortat sa cedezi jumatate din munca ta catre guvern prin taxe care cresc mereu, atunci esti un sclav.
In istorie sclavii trebuiau sa presteze munca pentru propria subzistenta, apoi sa presteze in plus munca pentru stapani. Pentru sclavii romani, raportul dintre munca-pentru-sine si munca-pentru-stapani era de 50-50.
Cand aduni toate taxele vazute si nevazute, impozitele plus pretul crescut pe care-l platesti pentru produse, pentru ca firmele care le produc sa-si plateasca impozitele, vei descoperi ca americanii sunt in acelasi raport: jumatate-pentru-sine versus jumatate-pentru-stapani! Poti sa le impui stapanilor sa reduca taxele? Nu? Felicitari. Esti un sclav.
Stapanii au decis ca ei vor razboaie cu oricine traieste pe un pamant cu petrol. Ideea este ca e mai bine pentru corporatiile americane sa fure petrolul de care au nevoie, decat sa-l plateasca. Milioane de americani (si milioane in toata lumea) nu vor razboi, dar stapanii l-au inceput oricum, mintind lumea. Poti sa refuzi razboiul? Poti sa refuzi sa fii mintit? Nu? Felicitari. Esti un sclav.
Stapanii vor copiii tai pentru viitoarele razboaie. Poti refuza confiscarea copiilor? Nu? Felicitari. Esti un sclav.
Frauda voturilor nu poate fi stopata in tara, caci impunerea unui sistem de vot electronic inseamna ca alegerile vor fi decise nu de cei care voteaza, ci de cei care numara voturile. Poti refuza un proces necinstit de votare? Nu? Felicitari. Esti un sclav.
Daca nu vezi lanturile sclaviei, asta nu inseamna ca ele nu exista. Lanturile din fier sunt evidente, dar lanturile facute din opinii (atitudini mentale de a accepta si a consimti ceva fara a avea garantia ca e adevarat ) nu sunt recunoscute intotdeauna asa cum trebuie. Hitler a facut din poporul german sclavi si i-a fortat sa intre in razboi cu opinia (motivarea) ca Polonia era pe cale sa-i invadeze. LBJ a subjugat poporul american fortandu-i sa intre in razboi cu pretextul ca Vietnam atacase USS Madox in golful Tonkin.
Polonia n-a invadat pe nimeni. Nu au existat avioane torpedo in golful Tonkin, dar sclavii, tinuti de lanturi invizibile de opinii, au mers la razboi. Milioane au murit.
Din 2003, lanturile au inceput sa fie vizibile. Dreptul constitutional la libera exprimare a fost limitat la zone “libere-de-comunicare”. Un sclav poate avea o opinie atata timp cat ea nu este exprimata acolo unde deranjeaza pe alti sclavi.Alte drepturi si protectii constitutionale au fost inlaturate din constitutie. Ti se poate interzice sa calatoresti, doar pentru ca ai un nume neagreat.
Daca cumperi prea mult aur, sau scoti prea mult cash, sau acumulezi hrana, guvernul te va lua in evidenta.
Discutia despre constitutie este acum considerata motiv pentru a suspecta legaturi teroriste.
Esti in stare sa refuzi aceste modificari ale constitutiei? Nu? Felicitari. Esti un sclav.
Guvernul (la toate nivelele) a imprumutat zeci de miliarde de euro si a condamnat copiii tai la plata lor. Copiii inca nenascuti vor plati datoriile. A declara viata copiilor inca nenascuti, lasati singuri la o varsta la care au drept de vot, in serviciul statului este sclavie evidenta si odioasa. Poti refuza raspunderea de a plati datoriile pe care guvernul le-a facut fara permisiunea ta? Nu? Felicitari. Esti un sclav.
Esti un sclav pentru ca clasa conducatoare poate face orice vrea, poate sa ia orice vrea, si tu nu poti refuza. Poti avea libertatea sa decizi la ce canal TV te uiti diseara, sau ce marca de masina sa conduci pana la serviciu, dar ai prea putina putere asupra vietii tale in rest. Chiar si casa pentru care ai muncit ca sa o platesti in ultimii zece ani, poate sa-ti fie confiscata intr-un moment “eminent”. Poti refuza? Nu? Felicitari. Esti un sclav.
Nu numai ca suntem sclavi, dar in sfarsit incepem sa ne dam seama ca am fost mereu sclavi. N-am avut drepturi pentru ca un drept nu poate sa-ti fie luat. Ceea ce am avut au fost indulgente (toleranta), date de stapani sclavilor, care pot fi luate atunci cand stapanilor le e frica de resentimentul si mania sclavilor.
Ce se poate intampla in viitor…SCLAVII TREBUIE SA PRIVEASCA DOCILI LA STAPANII CARE-I MANEVREAZA!!!
1. Va mai fi un atac terrorist contrafacut. Cei care au sperat ca Iraq va fi pune capat razboaielor vor avea un soc dur. Agresorii politici vor sa domine toata planeta, fie direct condusa de USA, fie condusa de regimuri-papusa supuse.  Alt “atac” este necesar.
2. USA poate va pierde razboiul pentru cucerirea lumii. USA nu are suficiente trupe pentru a pune garnizoane peste tot. Asa cum Hilter a invatat prea tarziu, doar avand arme superioare nu inseamna ca vei castiga razboiul cand ai dezgustat pe oricine in lume. Practic vorbind, mai devreme sau mai tarziu, USA va pactiza in razboi cu cineva care detine in mod real arme nucleare de distrugere in masa.
Dovezile sunt numeroase obiective subterane care au fost construite sau modernizate in ultimii ani.
Un asemenea atac asupra USA este un pret mic de platit pentru cei care promoveaza aceste razboaie, nu pentru America, ci pentru alta natiune care este in asteptare in timp ce victimile ei sunt indoctrinate sa se lupte unul impotriva celuilalt.
3. Fara un razboi, guvernul USA va intra in colaps asa cum s-a petrecut in Uniunea Sovietica, trasa in jos de datorii si coruptie.
Cred ca motivul pentru care inca nu s-a vazut, este faptul ca americanii au fost conditionati sa astepte sa vina un erou sau salvator si sa indrepte lucrurile. Noi stim ca lucrurile au mers prost, dar noi asteptam pe cineva sa faca ordine, Superman, cavalerul care vine si salveaza, Spartacus, Batman, etc. Aceasta opinie ca trebuie sa asteptam linistiti un erou face parte din mecanismul de sclavie, pentru a te mentine la locul tau, sa te supui Cezarului, sa cresti alti sclavi, sa astepti salvarea care nu vine niciodata.
Totusi, asa cum ne arata istoria, chiar si rabdarea unui intreg popor poate expira…In Noiembrie 1989, Romania parea stabila sub conducerea lui Nicolae Ceausescu. O luna mai tarziu, un eveniment sportiv s-a transformat intr-un protest politic si pe 25 decembrie, Ceausescu a fost condamnat la moarte. Ceausescu a demonstrat ca tiranii nu trebuie sa confunde linistea cu consimtamantul. Poporul roman si-a dat seama in final ca nimeni nu venea sa-i salveze, si au avut curajul sa se salveze singuri. Colapsul din URSS a fost la fel de rapid si neasteptat.
Guvernul actual a restrictionat limitele constitutionale asupra puterii si autoritatii lor, in timp ce au marit obligatiile poporului. Esti in stare sa ii refuzi? Nu? Acesta e motivul principal pentru care ai renuntat sa fi un om liber si acum esti un sclav.
Esti un sclav. Cand traiesti sub un guvern care iti ia sanatatea si copiii tai si te minte pentru a te mentine docil si te sperie pentru a te mentine supus, poate fi altfel?
Esti un sclav. Poti ramane asa sau nu. E simplu. Nimeni nu vine sa te salveze. Nu exista eroi, nici cavaleri care vin sa te salveze. Depinde numai de tine daca tu si copiii tai vor trai ca sclavi sau ca fiinte libere.VOI CE ALEGETI?!?
NE-AM NASCUT LIBERI,NU NE-AM NASCUT SCLAVI!
http://garduldefier.wordpress.com/
http://odorica-dariaion.blogspot.com/
 


miercuri, 12 ianuarie 2011

Autor: Andrei N.-ND Cluj
NIHILÍSM s.n. Atitudine, tendinţă, concepţie sau manifestare care neagă rânduielile, instituţiile, morala, tradiţiile culturale existente într-o societate dată, fără să le opună, în schimb, altele superioare; atitudine de negare absolută. – Din fr. nihilisme.
La prima vedere, explicația din dicționar a cuvântului nihilism este potrivita in situațiile in care acest cuvânt este întâlnit la fel de rar ca si un primar cu mai mult de 8 clase. Ce este nihilismul si mai ales ce pericole aduce gândirea aceasta la nivel de individ sau la nivel social, voi încerca sa va explic in următoarele rânduri.
Nu rar ați întâlnit oameni cărora nu le pasa de societate, de strada pe care umbla, ce sa mai zicem de viitorul lor sau de viitorul urmașilor lor. Aceasta atitudine des întâlnita in Romania are un fundament filozofic bine pus la punct de minți “luminate” in cele 2 secole trecute. Deci putem spune cu oarecare aproximare ca bețivii care asigura profitul bodegilor din pasajele de la gara sunt un experiment filozofic demn de Harvard.
Dar sa nu mergem așa departe ci sa ne oprim la oamenii de rând, fara prea multe vicii si fara mai multe griji decât e normal. Pentru cati nu conteaza cine iese presedinte, cine ii reprezinta, ce drepturi au, ce face statul cu banii lor, ce fac bancile cu banii lor si multe alte intrebari, la care intr-o tara democrata, cu o populatie „educata” in spirit social s-ar cauta un raspuns imediat. La noi NU contează, NU ne pasa, nu ne batem capul cu asa ceva, „Noi nu știm din astea” si nici nu vrem sa stim!
Ca si alte experimente pe „cobaiul” romanesc, samanta nihilismului adânc plantata de fostul regim si crescuta cu succes de urmatoarele, asigura o masa de oameni care nici macar nu trebuie docilizata ci care trebuie doar controlata. In fata unui om ignorant, orice arma nu mai este de folos. Nu OTV-ul si Acasa TV si etcetera TV se fac vinovate pentru ignoranta populatiei. Starea de spirit inerenta a populatiei este ignoranta.
Combaterea acestei atitudini, a nihilismului romanesc, se poate face doar prin valorificarea tuturor indivizilor capabili sa adere unei cauze, fie ea si de cealalta parte a baricadei ideologice. Pentru ca atâta timp cat 10 indivizi se lupta pentru a demonstra intaietatea ideilor lor, cei 100.000 din jurul lor vor spune sec: „Nu știu, nu-mi pasa!”
http://blog.nouadreapta.org/
htpp:// odorica.blogspot.com/

luni, 10 ianuarie 2011

Badyguard sau detectiv particular ?

Am scris in urma cu ceva timp despre  o statistica din SUA. In aceea statistica se spunea ca, cea mai importanta, banoasa si aducatoare de profit  meserie, acolo este cea de detectiv particular.
Ieri la dl. Tudor Octavian  am auzit ca (si nu este prima data)  la noi in tara este o categorie, bine facuta pentru munca si care  nu-si foloseste nici mintea, nici muschii. Acea categorie este denumita badyguarzi. Pe linga acestia mai sint si  taximetristii. Chiar daca sint  ingineri scoliti in vechiul regim, dar care erau folositi stiti si dvs.cum, se spunea ca pentru a face pontajul, ei nu stiu nici o meserie sa faca.
Gasesc ca acest lucru este nedrept si pentru ca America  se foloseste  cu randament 100 % de aceasta categorie, foarte mult apreciata acolo si aici dispretuita,  aducatoare de profituri uriase,  in bugetul statului american.
Stiu ca am vazut cursuri de  detectivi particulari, dar nu   acopera nevoile meseriei lor nici pe departe. In afara de  gasirea unor  amanti de catre barbatii incornorati care duce, tot la  paguba statului care  in urma altercatiilor  sint bagati la puscarie, tot pe cheltuiala noastra a tuturor chiar daca se spune ca, pe cheltuiala statului.
Acestor oameni,  le trebuieste folosita inteligenta si  constructia fizica(pentru ca poate este nevoie) dar si  incognitoul unei  infatisari  de negabat in seama. Astfel daca aceasta meserie ar fi si la noi impulsionata  de anvergura,  ar putea ajuta statul in primul rind la depistarea celor care, beneficiaza  pe nedrept de  avantaje sociale. Ati vazut cum in SUA, se tin de cei care umbla in cirje pe la medici  si la masina se suie zglobii si pleaca veseli, ca au mai pacalit statul. Acesta nu este singurul exemplu. Mai sint si firmele care fenteaza statul la impozite declarind  venituri mai mici. Din economia facuta de stat  prin prinderea infractorilor si intreruperea scurgerii de la bugetul statului, ai banilor tuturor care muncesc si isi platesc impozitele cinstit, li se da o cota parte substantiala  pentru ai cointeresa si detectivilor particulari. Aceasta este o substantiala economie facuta de stat  si pentru marirea PIB-ului. Pentru ca pe linga ca nu mai platesc pe acesti infractori,  statul recupereaza din urma de la medici, de la impostori, confiscindu-le averile si  diferenta de bani platite de ei prin rate inrobitoare toata viata.. Frica pazeste pepenii.Decit aceasta breasla a badyguarzilor si taximetristilor sa fie desconsiderata, ca nu stiu nimic sa faca si sint un  segment bun de munca dar nefolosit., mai bine pe linga celelalt  lucruri scapate de sub control, statul le-ar folosi inteligenta si forta muschilor si nu numai. Nu am mai vedea  oameni cu mercedes mergind la cantina saracilor, pentru mincarea pentru porci si nici palate  fara  impozitare. Nici retele de prostitutie nevalorificate de catre stat. Pentru ca sustin ca, aceasta meserie sa fie inregistrata si impozitata. Pentru ca retelele de  infractori folosesc aceste fete,  neprotejate de nici o lege in beneficiul lor personal, fara a plati nici un fel de impozite si distrugindule destinele si sanatatea. Sint sigura ca dezvoltarea  pe scara larga si folosita mai ales de stat aceasta meserie, ar aduce numai bani la buget. Dar poate  ceea ce  pentru guvernanti, nu este de luat in seama, in timp ce la americani,  meseria de badyguarzi este cea mai raspindita, mai ales in beneficiul statului (mai putin  pentru barbatii incornorati),adica al americanilor contribuabili, poate la noi un nou regim interesat nu numai de taieri,  ii v-a folosi. Si poate ca  este timpul sa se dezvoilte aceste cursuri, pentru ca experienta detectivilor, se va dovedi in timp, prin experienta,  nu de prima data. Sa avem incredere ca prin aceasta meserie  vom avea mai multi bani la buget,  mai ales pentru depistarea  infractorilor financiari de orice fel. Picatura cu picatura se aduna banii la buget dar, aceasta meserie pentru altii este un fluviu financiar la bugetul lor. Asta numai sa se vrea. Atit timp cit se fura, tot inclusiv pentru  campania electorala din 2012,  nu e nimic inca de facut. Dar nu se stie ! Curaj, viitorul apropiat este al nostru !!!
Capul sus, pieptul inainte !!! papapa
http://odorica-dariaion.blogspot.com/

vineri, 7 ianuarie 2011

Vedeti spune ca ma va gasi pina la urma ?????

Kiwi

Kiwi, mai bun decat o aspirina. Opt motive sa mananci acest fruct, Kiwi te pastreaza in forma  Ai mancat vreodata agrise chinezesti? Esti sigur ca nu? Este vorba despre kiwi, fructe originare din China, descoperite de americani abia prin anii '60. Desi la prima vedere nu par prea apetisante, ele au un gust minunat si sunt uneori mai bune decat un medicament. In China li  se spunea Yang Tao. Misionarii care le-au adus in Noua Zeelanda, la inceputul secolului XX, le-au botezat 'agrise chinezesti'. Prima oara cand au ajuns in Lumea noua, prin 1960, pe masa unui restaurant, i-au incantat simturile unui negustor american, care s-a gandit sa le importe. Au primit numele de kiwi, de la pasarea neo-zeelendeza cu acelasi nume, cu ale carei pene seamana.
Ce beneficii au aceste fructe?
1. Sunt o excelenta sursa de fibre, care ajuta la curatarea colonului de toxine si la reducerea aparitiei cancerului de colon. Ele ajuta si la scaderea nivelului colesterolului, ceea ce duce
implicit la reducerea riscului producerii unui atac de cord. In plus, fructele bogate in fibre, ca si kiwi, ii ajuta pe bolnavii de diabet sa tina glicemia sub control.
2. Consumul acestor fructe este un mod delicios de a-ti pastra inima sanatoasa. Daca mananci cateva kiwi pe zi, reduci riscul formarii cheagurilor de sange si cantitatea de grasime (trigliceridele) din sange. Fructele au acelasi efect ca si aspirina, numai ca cea din urma poate provoca ulcer.
3. Confera protectie contra astmului si altor afectiuni respiratorii, datorita continutului mare de vitamina C. Intr-un kiwi se gaseste ai multa vitamina C decat intr-o portocala. Un studiu facut de italieni pe 18 mii de copii arata ca simptomele de astm sunt cu 44% mai rar intalnite la copiii care mananca intre 5 si 7 citrice si kiwi pe saptamana, decat la cei care mananca aceste fructe mai putin de o data pe saptamana. Micutii care sufereau de astm la inceputul studiului au avut cel mai mult de beneficiat de pe urma experimentului. Dupa un "tratament" cu kiwi starea lor de sanatate s-a imbunatatit.
4. Este bun si pentru ochi: ajuta organismul sa lupte contra degenerarii oculare. Desi ai invatat ca morcovii fac bine la vedere, se pare ca fructele ii depasesc. Oftalmologii au ajuns la concluzia ca, mancand 3 sau mai multe fructe pe zi, reduci cu 36% riscul de aparitie a degenerarii oculare.
5. Fitonutrientii din kiwi ne protejeaza ADN-ul. Acest fruct i-a fascinat pe cercetatori prin capacitatea lui de a apara ADN-ul de bombardamentul radicalilor liberi. Kiwi este o sursa importanta de fitonutrienti si antioxidanti - substante care intarzie imbatranirea celulelor. Unii spun ca si coaja este foarte bogata in nutrienti si ca, daca o speli si indepartezi puful, o poti manca fara probleme.
6. Kiwi mai contine alti doi antioxidanti: vitamina E si A. Vitamina E confera sanatate pielii si grabeste vindecarea anumitor boli de piele si rani.
7. Cine are lipsa de potasiu, magnezium si fosfor este bine sa manance tot kiwi.
8. Continutul mare de vitamina C previne artrita si ateroscreloza si intareste sistemul imunitar. Singura problema ar fi ca, asemeni capsunilor, kiwi pot provoca anumitor persoane reactii alergice, este vorba in special de copiii care sunt predispusi la alergii. Aceste fructe nu se recomanda bolnavilor de rinichi. Ele contin oxalati, substante care se pot cristaliza si pot afecta sanatatea.

http://odorica.blogspot.com/

“Nu te iubesc pentru ceea ce esti, ci pentru ceea ce sunt atunci cand sunt cu tine (G. J. G. Marquez)”

http://odorica.blogspot.com/

joi, 6 ianuarie 2011

Dragostea de Dumnezeu si jertfa

Opoziţia bisericii germane faţă de
naţional-socialism şi faţă de

politicile inumane ale acestuia
Fuhrerul vedea în biserică o instituţie politică, un instrument al intereselor statului şi al celor personale. Nu trebuia să existe Biserica pentru oameni, ci Biserica Statului, care să fie un amestec al tuturor religiilor şi bisericilor din Germania. O biserică catolică ar fi însemnat o putere prea statornică, o mare contragreutate. Astfel că Fuhrerul tinde să devină Statul, instituţiile – armele, iar populaţia – gloata de contribuabili. Un punct de vedere cu mult prea practic şi lipsit de sensibilitate pentru voinţa poporului, în ciuda faptului că familia în care a trăit Hitler a fost una cu frică de Dumnezeu. Felul în care dictatorul a făcut această tranziţie de la copilul visător la adultul zelos şi implacabil explică de ce valorile religioase au scăzut în intensitate şi importanţă. Ţelurile lui vor ajunge în punctul în care nu vor mai avea atât de mult de-a face cu dragostea de ţară şi cu dorinţa de a face bine oamenilor care îl susţin, cu religia sau cu unitatea dintre popor şi biserică. Tocmai cu oamenii bisericii Fuhrerul a devenit nemilos şi nu i-a lăsat pe aceştia să reprezinte vocea poporului. Metodele sale de a rezolva conflictele au şocat opinia publică şi au stârnit reacţia ţărilor vecine, dar cel mai mult au dezgustat populaţia Germaniei, care îşi pusese singurele speranţe în acest regim entuziast.
Greşeala lui Hitler şi, în speţă, a regimului, a fost că au abordat credinţa din punct de vedere al sentimentului insuflat de o instituţie, şi nu din punctul de vedere al relaţiei personale între individ şi Dumnezeu. Această personificare a crezului individual este lucrul care i-a mânat pe martiri în acţiunile lor, şi acest imbold lăuntric nu are nimic de a face cu Biserica instituţionalizată. Iniţial Fuhrerul nu a văzut un pericol în Biserică, deoarece şi aceasta promova uniformitatea şi conformarea la legile universal valabile, lucru despre care regimul spera că vor fi ajutătoare demersurilor sale. Însă discrepanţa dintre ceea ce a cerut nazismul de la oameni şi ceea ce era esenţa religiei s-a văzut în special odată cu menţionarea programului de eutanasie. Oamenii care sufereau de diverse handicapuri sau slăbiciuni fizice, cei care nu se puteau reproduce sau nu ar fi dat naştere la copii sănătoşi erau „ucişi din milă” în multe spitale din Germania, chiar dinaintea demarării oficiale a programului de eugenie. Fişele lor medicale erau „rătăcite” sau falsificate de către doctorii care slujeau această cauză ucigaşă, aparent uitând totul despre jurământul lui Hipocrate care stipula că orice medic va prezerva viaţa cu toate mijloacele posibile. Toate practicile umaniste şi conservatoare ale vieţii umane trebuiau corectate în unele medii (cum ar fi cel medical), dacă nu chiar extirpate din mentalitatea colectivă cu orice preţ (în lagăre şi puşcării).
În 1936, când Berlinul a găzduit jocurile olimpice, Hitler a făcut tot posibilul ca Germania să nu afişeze simptomele tiraniei care o sufoca în ultimii ani. S-a pus accent foarte mult pe aspectul financiar, care se îmbunătăţea vizibil, dar au fost mascate alte aspecte ale persecuţiei naziste. Această propagandă gri nu a făcut decât să demaşte ignoranţa în care poporul trăia, multe din lucrurile caracteristice regimului nefiind înţelese sau cunoscute în totalitate de către oamenii de rând. Proasta informare, propaganda cu sofismele ei şi caracterul misterios al organelor de stat au făcut posibilă această şaradă timp de ani de zile. În tot acest timp, în ciuda încercărilor brutale ale Gestapoului de a cenzura libertăţile religioase ale poporului prin plasarea de informatori civili şi persecuţii sistematice ale preoţilor, ziarele vuiau cu ştiri despre realităţile pe care societatea parcă refuza să le accepte. Ceea ce îi făcuse pe germani atât de docili sau indiferenţi erau aspectele care mergeau bine: scăderea inflaţiei, exproprierea străinilor, redobândirea puterii de a întreţine o familie şi sentimentul de protecţie pe care partidul se străduia din toate puterile să îl propage. Militarizarea industriei a adus în societatea germană sute de mii de locuri de muncă şi o oarecare siguranţă a zilei de mâine, şi astfel oamenii au devenit inconştient o parte activă la planurile lui Hitler. Prea târziu va încolţi gândul că, prin contribuţia la militarizarea industriei şi înrolarea în armată, poporul a oferit cele mai preţioase daruri – viaţa şi puterea de muncă – unui regim care a transformat unele tactici politice în instrumente ale unui război civil interminabil. Oamenii se întorceau unii împotriva altora fără să realizeze, fiind scindaţi de tendinţe ascunse ale regimului. Gestapoul recruta informatori civili (după modelul sovietic care l-a fascinat pe Muller), iar aceştia, chiar şi neplătiţi, denunţau „duşmanii poporului” şi „agitaţioniştii”, adică pe oamenii care se împotriveau câtuşi de puţin practicilor crude ale sistemului. Sistemul rus de muşamalizare a problemelor prin propagandă şi de instigarea cetăţenilor unul asupra altuia era ajutat de lipsurile din societate şi de faptul că locuinţele fiind insuficiente, oamenii nu aveau intimitate şi nici demnitate familială. Stalin a spus că nu vrea ca oamenii să aibă de toate şi să aibă şi intimitate, pentru că „atunci se vor apuca să uneltească împotriva regimului”. Caracterul uman al naţionalismului nutrit de popor trebuia să fie dizolvat pentru ca regimul să aibă libertate deplină de decizie şi acţiune, şi aici au intervenit clericii şi oamenii cu credinţă creştină.
Biserica Confesională fondată de pastorul Martin Niemoller în 1934 va sfida regimul totalitarist prin propagandă anti-nazistă şi prin predici ţinute în timpul slujbelor, care au încurajat mulţi participanţi ai rezistenţei să nu se lase îngenuncheaţi. Regimul naţional-socialist pretindea, la începuturile sale, că poate să combată „declinul moralei”, să „ajute populaţia să revină pe drumul bunătăţii”. În martie 1935 sunt arestaţi 700 de pastori care citiseră în biserici manifestul contra „misticei rasiale”. După ce manifestul „Germania mea, încotro te îndrepţi?” scris de pastorul Kern ajunge la un tiraj de 750.000 de exemplare, Hitler ordonă episcopului Ludwig Muller să demisioneze. Măsura luată a fost atât de blândă pentru că toţi acoliţii lui Hitler îl sfătuiseră să nu persecute făţiş oamenii bisericii, lucru care ar fi stârnit revolta opiniei publice. Acesta a fost, pentru cunoscători, un precursor timid al viitoarelor persecuţii îndreptate împotriva clericilor. Biserica Catolică va evita confruntările directe cu regimul dar chiar şi aşa tensiunea se resimte în ambele tabere. Fiecare dintre cele două este un ghimpe în coastă pentru celălalt. Tineretul este în continuare scindat şi derutat de propaganda nazistă pe de o parte, şi cea a bisericii pe de cealaltă parte.
La 30 iunie 1934 Erich Klausene, şeful Acţiunii Catolice din Berlin este asasinat din ordinul lui Goring. Un văr al acestuia, Leo Statz,  este executat în nov 1943 pentru „prejudicii aduse contra forţelor armate” şi „atentare contra bunelor moravuri cetăţeneşti”.
Până la 1941 biserica a reuşit să încetinească demararea programului de eutanasie.  Episcopii şi pastorii germani convinşi că nu au şanse de izbândă sau pur şi simplu descurajaţi şi intimidaţi de către regim s-au strâns sub aripa protectoare a cardinalului Bertram, care declară oficial că „nu vor lupta deschis contra naţional-socialismului”. În ciuda acestei aparente pasivităţi, clerul nu rămâne în dizgraţia laşităţii: episcopul de Freiburg – Conrad Groeler, episcopul catolic de Berlin – contele Prezsing, episcopul de Munster – contele Galen, vor apăra cu orice preţ integritatea spirituală a neamului german.
Contele Galen, supranumit şi „leul din Munster”, scapă ca prin urechile acului de pedeapsa prin spânzurare ordonată de Himmler, numai datorită unor considerente politice: din nou furia dictatorului a fost stăvilită de Goring şi Goebbels, care au reamintit că executarea unui cleric nu va pune partidul într-o lumină bună. Galen continuă să denunţe „victoriile ruşinoase” pe care Gestapoul le revendică în faţa călugărilor şi a oamenilor neputincioşi sau neînarmaţi, sau în faţa bolnavilor eutanasiaţi fără acordul acestora. Predicile umanitare erau transmise prin scrisori cetăţenilor din numeroase oraşe. Un fragment din aceste predici îi reaminteşte enoriaşului german că şi-a investit credinţa, resursele şi calităţile în zeul greşit şi că astfel Dumnezeu va fi dat la o parte pe nesimţite. Se pune accent pe puterea de sacrificiu a omului şi pe înţelepciunea de a folosi această putere pentru o cauză nobilă: „Mai curând moartea decât păcatul!” .
Johannes Prassek, preot în Lubeck, susţine şi dă mai departe crezurile leului din Munster. Acest preot catolic alături de Hermann Lange şi Eduard Muller şi alţi 18 enoriaşi sunt arestaţi pentru că ascultaseră posturi de radio engleze. Încercarea acestora de a rămâne în contact cu realitatea şi adevărul a fost transpusă de Gestapo în acuzaţia „constituirea de organizări secrete şi uneltire contra Reichului”. Pastorul Karl Friedrich Stellbrink este şi el arestat odată cu cei trei preoţi de mai sus. Acesta, odinioară membru al partidului, nu ezită să îşi exprime dezamăgirile cauzate atât de partid, cât ţi de episcopul său, care era înalt demnitar al partidului. Cei patru preoţi sunt condamnaţi la moarte şi decapitaţi pe 10 nov 1943 într-o închisoare din Hamburg. Prassek îşi acceptă destinul cu poza mentorului la creştet. Episcopul de Osnanbruck, prezent la execuţie, va declara mai târziu că aceştia au murit precum martirii, fără urme de regret sau laşitate.
Carl Lampert, Friedrich Lorenz, Herbest Simolest (preoţi catolici) sunt arestaţi de către Gestapo fără ca vreun cap de acuzare să fie adus. Acest lucru intră în sfera zilnică de activităţi a acestei poliţii care, în acest punct, era duşmanul poporului în loc să fie protectorul ei. Arestarea acestora a făcut parte dintr-o operaţiune majoră îndreptată împotriva clericilor din Pomerania şi Macklemburg, în care erau vizaţi în special indivizii care ascultau posturi străine de radio sau erau la curent cu presa europeană. Preoţii au fost decapitaţi la 18 nov 1934 în Halle.
Gestapoul dezvoltă o obsesie galopantă din specificarea în dosarul fiecărui individ legăturile acestuia cu lumea bisericii, dacă purta vreun însemn sau obiecte de cult creştin, gradul de înrudire cu vreun cleric sau pur şi simplu dacă acesta avea vreo legătură socială de orice natură cu vreun preot. Realitatea în acea epocă era că religia se consolida pe sine prin intangibilitatea zeului, mai mult ca niciodată, din moment ce viaţa şi izbândele ei erau atât de sacadate şi îngreunate de către persecuţia regimului. Însă tocmai caracterul ascetic al creştinismului a insuflat în inima poporului german o credinţă de nestrămutat, dăruire şi putere de sacrificiu. Aceste trăsături omul le nutreşte pentru Dumnezeu, şi nu pentru vreun conducător de partid sau pentru un regim, iar faptul că Hitler a încercat să suprime religia şi rolul figurii dumnezeieşti a lăsat în sufletul oamenilor un gol care trebuia umplut. Reuşitele lui depindeau de gradul în care poporul îl diviniza şi îl asculta necondiţionat, de  gradul în care poporul era dispus să înlocuiască protecţia divină cu protecţia oferită de armată. Gestapoul a fost unealta militară care a făcut din Hitler un conducător omniprezent şi omniscient, dar nimic nu a putut compensa credinţa religioasă. Nimic nu a putut lua locul lui Dumnezeu, şi acest lucru se vedea destul de puternic, în ciuda faptului că el era urmat de persecuţie şi suferinţă. Nevoia poporului de apartenenţă la o fiinţă supremă nu a putut fi înlocuită cu nici o tendinţă politică sau economică, şi de aici au survenit exagerările şi brutalităţile care au făcut din Gestapo un instrument al terorii, în acelaşi timp trezind conştiinţa naţională. Paralizarea laturii spirituale a oamenilor nu s-a putut produce la un nivel absolut aşa cum îşi propusese regimul, ci doar amorţirea ei pe alocuri.
În 1945 numai în lagărul Dachau se aflau 1500 de preoţi de diverse naţionalităţi şi religii. Enumerarea victimelor nu este esenţială aici, pentru că ideea de bază a lucrării nu este matematica, ci faptul că rezistenţa a avut un puternic caracter religios. Puterea de sacrificiu şi credinţa nu vor fi niciodată eradicate total de nici un regim politic. Atâta timp cât există un om şi Dumnezeu, credinţa îşi va croi propriul drum spre lumină.
Lia Romanov – ND Constanţa
http://odorica.blogspot.com/

luni, 3 ianuarie 2011

Multumesc !!!!

Multumesc tuturor celor care mi-au trimis urari, poezii, pamflete, declaratii, videoclipuri, dedicatii dinainte de Craciun si pina azi si in continuare. Daca nu v-am raspuns la o parte pina acum, este ca nu am citit si vreau sa stiu despre ce este vorba. Inainte de Craciun fiind pagini intregi de mailuri, m-am speriat ca nu fac fata si am  inceput sa sterg, lucru pe care il regret, dar mai tirziu am zis sa le pastrez chiar daca  nu am timp momentan.Le voi citi pe toate cu mare atentie, cind vreau sa scap de mizeriile politice de la tv. si vreau sa iau o pauza sa citesc vorbe bune.In nici un an nu am primit atit de multe mesaje, din toata lumea.
Le citesc cu credinta ca nu au fost scrise de complezenta, doar asa  fara nici un sentiment curat. Stiu ca sint unii barbati care, isi bagau ceva in tricotaje si PA-uri,  iar acum in bataie de joc le cinta in struna. Eu nu vreau ca acestia sa-mi fi scris, caci nu pot discerne minciuna de adevar. 
In spiritul bunei credinte, va multumesc din tot sufletul. Consider ca aceste vorbe frumoase, mi-au fost dedicate mie si numai mie Am pus o floare de stinjenel, uitata nedrept si mai putin prezenta pe bloguri. Este foarea mea de suflet pentru ca, in copilarie mergeam de cum ma sculam si ma bagam in tufete de stinjenei cu roua pe ei si un miros care mie imi placea. Inca odata va multumesc si acest mesaj il voi pune si pe alte bloguri, caci nu  toate persoanele care mi-au scris, citesc si aici. Va doresc un an bun, mai bun decit cel care abia a trecut .  Demnitate !!!
 Va imbratisez si va sarut cu drag,  pe toti cei de buna credinta!
Odorica

Doi prosti: cine se aseamana se aduna :)))) Persoanele de fata se exclud:)))

Punctul meu de vedere  referitor la femeile lachei,  a fost intotdeauna si este  si va fi ca este umilitor pentru o femeie si degranat pentru un barbat adevarat chiar amant virtual. Imi face scriba stitul lui Coana Leonida(din Conul Leonida fata cu reactiunea), de a spune barbatului amantului sau oricarui barbat cu care aire relatii intime sau, vreu sa le aiba , asa este , ai dreptate Bobocule. Ca tine mai rar. Acel barbat care tine femeia  numai ca o catelusa ascultatoare dresata nu este barbat adevarat. Vazind ca este o ratata si in casnicie si in arta si in scris si in moda tricotatului, dindu-i mai multa importante decit merita, numai pentru a face altcuiva in necaz imi face scirba. Ce barbat este acela, cum se poate mindri cu propria catea, care are alt stapin, cit este de dresata de la distanta. Eu nu sint asa si am spus-o de la in ceput.  Imi place sa nu fac pe proasta(pentru ca proasta nu este proasta de tot, se vede dupa schimbarea siglei pentru prostirea sotului, ca ii convine sa faca pe amanta dorita :)))). Si daca am incitat cititorii pe bloguri este ca m-au vazut ca sint prea a dracului. Dar numai gura e de mine, (ati vazut ca mutu f... pamintul, proasta proasta dar sulfa cu prieten ascuns pe facebook ca sa apara la comentarii sa-si bata joc in echipa). Am spus si ploiestenilor ca probabil au trecut  de multe ori pe linga mine si nici nu m-au bagat in seama.  Eu nu as vrea nici moarta daca as fi barbat, sau asa cum sint femeie,un partener sau o partenera fara sa imi opuna rezistenta. Aceste gloabe si tinere, dar mai ales batrine, nu sint bune nici la pat. E mai incitant sa   spui ca esti contra, la ce ti se cere. Chiar daca vrei macar sa fii contra dinainte :))).  De aceea  o astfel de gloaba batrina gen Coana Leonida , cu Bibicul ei cel prost ca noaptea,  nu au nici un succes. Si altele care  nu au atita greutate de talent nemaintilnit , sint Dracul gol. Aceste babe sulfe, nu stiu ce sa mai faca sa  suga :))), putina atentie de la netotii care se cred barbati adevarati. Adica sint niste prosti ca noaptea, pentru ca cine se aeamana se aduna. De aceea sint intrebata zilnic, de ce nu pot fi vazuta cu anii? Pentru ca nu au ce vedea :)) Si cu asta basta.. In orice caz in acest an arabii din Maroc, Algeria, Arabia Saudita, Irak, Egipt,  au luat inainte  brazilienilor cu declaratiile de dragoste, adica sint mai multe. Uite ce vad chiar acum de la Casablanca : Te iubesc ca lumina diminetii:) Vedeti? Cum sa fii insensibila? Dar barbatii molii care nu sint cocosi, nu spun nimic  si accepta ca gloaba batrina sa zica doa, asa ai dreptate tu, ca tine mai rar Bobocule asa de prost.:)))
Mai am citeva astfel de pamflete caci persoanele de fata se exclud. :))))