zelender

duminică, 6 martie 2011

Un legionar in viata sa legionara

 Ce drum are de străbătut un legionar în viata sa legionară

Viata legionară este frumoasă. Dar nu este frumoasă prin bogăţie, prin viată de petreceri şi lux, ci este frumoasă prin mulţimea primejdiilor pe care le oferă legionarului, frumoasă prin nobila camaraderie care leagă pe toţi legionarii din întreaga ţară într-o sfântă frăţie de luptă; înălţător de frumoasă prin bărbăteasca atitudine în faţa suferinţei.
Atunci când cineva intră în organizaţia legionară, trebuie să cunoască mai dinainte viata care-l aşteaptă, drumul pe care-l va străbate. Drumul acesta va trece prin muntele suferinţei, apoi prin pădurea cu fiare sălbatice şi prin mlaştina deznădejdii.
Muntele suferinţei
După ce un om s-a înrolat legionar, cu dorul de patrie în inima sa, nu-l aşteaptă masa întinsă, ci el trebuie să primească pe umerii săi jugul mântuitorului nostru Iisus Hristos: „Luaţi jugul Meu asupra voastră”. Şi cărarea legionară începe să urce un munte pe care lumea l-a numit „muntele suferinţei”.
La început pare uşor de urcat. Ceva mai târziu, urcuşul devine mai greu, suferinţa mai mare. Cele dintâi broboane de sudoare încep să picure de pe fruntea legionarilor. Atunci, un duh necurat, strecurat printre legionarii care urcă, aruncă pentru prima dată întrebarea:
Continuarea http://blog.nouadreapta.com/
http://singurafelina2.blogspot.com/

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu